Un raport recent in care se arata cum antioxidantii pot reduce semnificativ riscul bolii Alzheimer.
Asa cum a spus Louis Pasteur: “Nu microbii sunt cei pentru care trebuie sa ne facem griji. Ei sunt in mediul nostru in mod natural.” De cativa ani, aproape fiecare spital din Japonia are propria sa rezerva de apa alcalina. De ce? Pur si simplu pentru ca noi continem multa apa in corp si apa sanatoasa ajuta oamenii sa-si pastreze sanatatea. Apa, atunci cand este intr-o forma ionizata si alcalina, este un antioxidant natural foarte puternic, neutralizand rdicalii liberi din corpul nostru.
Din ce in ce mai mult, cercetatorii au descoperit ca dieta si stilul de viata, pot incetini si chiar inversa multe dintre simptomele ce insotesc imbatranirea. Ceea ce urmeaza, este un raport recent in care se arata cum antioxidantii pot reduce semnificativ riscul bolii Alzheimer.
Au fost analizate mostre de creier
Cercetatorii au descoperit ca genele care joaca un rol cheie in pastrarea ascutimii mintii noastre, treptat incep sa nu mai functioneze, odata cu inaintarea in varsta. Oamenii de stiinta de la Spitalul de Copii din Boston, spera ca descoperirea ar putea sa duca la noi modalitati de a pastra functionarea creierului si protectie impotriva bolii Alzheimer.
Ei au folosit o tehnica avansata de scanare, pentru a analiza mostre de creier de la 30 de persoane cu varsta intre 26 si 106 ani, post-mortem. Studiul este publicat in revista Nature.
Rezultate variate
Evidenta variata a rezultatelor proceselor de imbatranire, provenite de la diferiti oameni de varsta mijlocie, sugereaza o amanare sau o incetinire a procesului de imbatranire.
Rebecca Wood conducatorul cercetarilor Profesorului Bruce Yankner, spune: “Am descoperit ca genele care joaca un rol in procesul de invatare si memorie, au fost printre cele care se reduc in mod semnificativ in timpul imbatranirii, in cortexul uman. Acestea includ gene care sunt necesare pentru comunicarea dintre neuroni.”
Activitatea genelor a fost evaluata prin masurarea cantitatii de proteine pe care o produc. Nivelul de proteine a fost mai redus la persoanele mai in varsta iar modificarile pareau sa inceapa in jurul varstei de 40 de ani. Oricum, rata deteriorarii parea sa varieze de la caz la caz. Comparativ cu modelele genelor creierilor de la cei tineri, acelea ale persoanelor cu varsta intre 40 si 70 de ani, variau mai mult. Unele persoane de varsta mijlocie aveau gene “tinere”, in timp ce altele erau imbatranite inainte de vreme.
Cercetatorii cred ca genele creierului sunt deosebit de vulnerabile la toxinele din mediul inconjurator si ca se incarca cu particule de oxigen numite radicali liberi care la randul lor creaza in corp reactii chimice.
In plus, fata de o reducere in activitatea genelor importante pentru procesul de gandire, au descoperit dovezi de activitate mai mare in randul genelor asociate cu stresul si mecanismele de reparare si genele care au legatura cu inflamatiile si raspunsurile imune. Asta sugereaza ca pe langa procesul de imbatranire al creierului, acesta trebuie sa faca fata si anumitor atacatori externi (exemplu: radicalii liberi, poluare etc)
Profesorul Yankner a spus: “Capacitatea creierului de a face fata acestor toxine si de a repara aceste gene, scade odata cu inaintarea in varsta. Acum va fi important sa invatam cum sa prevenim aceste deteriorari si sa intelegem cu exactitate care este impactul asupra functionarii creierului la varstnici”. Dr. Yankner a declarat ca a dovedit deja posibilitatea de a repara genele de imbatranire in laborator – dar, a subliniat el, efortul de a obtine acelasi efect intr-un creier uman viu, este mult mai mare.
Potential excelent
Rebecca Wood, director executiv al Trustului de Cercetari Alzheimer, a spus despre cercetare ca sunt: “rezultate cu potential foarte ridicat”. Ea a declarat: ”Genele pe care le-au descoperit cercetatorii ca s-au deteriorat, pot sa ne dea perspective valoroase in mecanismele de imbatranire. Dovezile variate de imbatranire intre diferiti oameni de varsta mijlocie, sunt de asemenea interesante si pot sugera mijloace de amanare sau de incetinire a procesului”.
Cu toate acestea, a spus ea, tehnicile utilizate in studiu au fost relativ noi, si a fost necesara mai multa munca pentru a evalua validitatea rezultatelor.” Inca nu stim suficient despre multiplele functii ale genelor pe care le-am ales. Studiile ulterioare ar trebui sa includa cazuri de Alzheimer pentru a vedea daca aceleasi sau alte gene sunt afectate de imbatranire ca acelea care furnizeaza boala”.
“Oricum, acesta este un pas important, care ar putea duce la progrese reale in intelegerea procesului de imbatranire si de degenerare a creierului, in tragica boala Alzheimer.”
Profesorul Clive Ballard, director de cercetari la Societatea Alzheimer, a declarat:”Acest lucru este de natura sa initieze o varietate de strategii de cercetare, inclusiv abordari care sa priveasca protejarea functiei genelor. De asemenea, ofera un cadru stiintific care sa consolideze valoarea potentiala terapeutica a antioxidantilor care sa lupte si sa elimine radicalii liberi”.
